Manastirea Sihastria
Hramul:
“Nasterea Maicii Domnului”, sarbatorit la 8 septembrie.
Locatie:
Manastirea Sihastria este o manastire ortodoxa de calugari, situata în partea de nord a judetului Neamt, la 16 kilometri de Târgu Neamt, pe soseaua ce duce spre Pipirig-Vatra Dornei. Întregul ansamblu arhitectural se întinde pe un platou însorit din coasta muntelui, în asa numita "Poiana a lui Atanasie".
Alte atractii:
Aici se gaseste o icoana ce o reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul in brate, pictata pe lemn cu ornamentatie de ipsos, care dateaza din secolul al XVII-lea
Istoric:
Conform unei insemnari din pomelnicul ctitoricesc al manastirii, sapte monahi ai Manastirii Neamt ar fi intemeiat o mica sihastrie, in jurul anului 1640. Ceva mai târziu, in 1655, episcopul de Husi Ghedeon, ucenic al Mitropolitului Varlaam Motoc, ridica in “Poiana lui Atanasie” o mica biserica de lemn si câteva chilii pentru vietuitorii deja aflati acolo.
Manastirea Sihastria a fost intemeiata in anul 1655. Pâna in anul 1734 aceasta era doar o mica asezare pustniceasca anonima, cunoscuta sub numele de “Sihastria lui Atanasie”, dupa numele fondatorului. Dupa aceasta data schitul se innoieste si devine dependent de marile mânastiri din apropiere, Neamtu si Secu, ca loc de nevointa pentru calugarii iubitori de liniste. impreuna cu schitul Sihla din apropiere, devin doua dintre cele mai vestite sihastrii din tinutul Neamt, mult cautate de calugarii isihasti si nu mai putin de credinciosii, care veneau in pelerinaj la Pestera Sfintei Teodora de la Sihla.
Rapusa de vreme si de incursiunile cetelor de tatari de la inceputul secolului al XVIII-lea, aceasta biserica se ruineaza in jurul anului 1730, ceea ce determina pe un alt episcop Ghedeon sa ridice un nou lacas cu hramul “Nasterea Maicii Domnului”. Lucrarile au inceput in anul 1730, când acest Ghedeon era episcop de Husi, terminându-se in 1734, când ctitorul a trecut in scaunul episcopal de la Roman. La cererea ctitorului, in 28 septembrie 1741, voievodul Grigore Ghica emite o Carte Domneasca ce stabileste o serie de privilegii si scutiri “... pentru Sihastria ce iaste in munte, la poiana lui Atanasie, care sihastrie iaste facuta de Ghedeon Episcopul Romanului, unde sunt câtiva calugarasi...”.
Trecut din 1734 sub ascultarea Manastirii Secu si din 1779 sub cea a Manastirii Neamt, Schitul Sihastria isi va dezvolta obstea monahala si zestrea de cladiri, pâna in anul 1821, când are si el de suferit de pe urma confruntarii otomano-eteriste. in acea perioada au fost incendiate biserica si chiliile, multi calugari pierzându-si viata, altii fiind nevoiti sa pribegeasca prin padurile din jur. Atât de mari au fost distrugerile incât lucrarile de refacere, care au inceput in 1824, au durat aproape doi ani.
Prin lucrarile din 1824-1825, realizate prin grija Mitropolitului Veniamin Costache si a staretului Dometian al manastirilor Neamt si Secu, s-au ridicat actuala biserica de piatra, corpul de chilii de pe latura sudica, turnul portii si turnul-clopotnita, precum si zidul de incinta care confera Sihastriei aspectul unei manastiri fortificate. Dintre obiectele bisericesti ce se afla la Sihastria se pot aminti: o icoana mare ce reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul in brate, pictata pe lemn cu ornamentatie de ipsos, care dateaza din secolul al XVII-lea, o data cu intemeierea primei Sihastrii.
Se mentine pâna astazi rânduiala Sfintilor Parinti, de a oferi pelerinilor gratuit cazare si masa, timp de trei zile, regula ce a fost introdusa la Sihastria de Parintele Cleopa, pe vremea când era staret. Acest lucru nu este deloc usor, având in vedere ca in unele zile iau masa sute de persoane, dar este acceptat cu dragoste de parintii Sihastriei. Dupa revolutia din decembrie 1989, care a adus deplina libertate Bisericii, in ultimii ani de viata ai Parintelui Cleopa, obstea Mânastirii Sihastria numara 140 de parinti si frati; in prezent sunt aproximativ 120 de vietuitori, fiecare silindu-se sa-si indeplineasca cu râvna si dragoste ascultarea la care este rânduit.
Calugarii picteaza icoane, scriu carti religioase, cânta la biserica, pastorind oile manastirii, au grija de vite, lucreaza la câmp si in padure, repara la atelierul mecanic, croiesc haine, fac incaltari, inrameaza icoane, prelucreaza lemnul, fac pâine si pregatesc mâncarea la bucatarie.
De-a lungul timpului, foarte multi pelerini: ierarhi, arhimandriti, stareti si starete, calugari, seminaristi, studenti, politicieni, ingineri, oameni de cultura, profesori universitari, ofiteri, intelectuali si oameni de rând au venit la Mânastirea Sihastria, in special cautând sfat duhovnicesc, liniste si pace sufleteasca la marii parinti vietuitori aici, in frunte cu Parintele Cleopa si Parintele Paisie.
